De curînd, aţi marcat 10 ani de la publicarea Legii 192 privind medierea. Cum a evoluat medierea în România de-a lungul acestui timp?

 Zece ani pentru implementarea unei profesii reprezintă o perioadă relativ mică raportat la impactul social al acesteia, astfel putem spune că medierea ca profesie a avut o dezvoltare sinusoidală, dar cu un trend crescător.

Evident că suportul instituţional acordat de lege a dus la o explozie a profesioniştilor în mediere, fapt mai puţin sesizat în perioada 2003 – 2006 când în România a fost dezvoltat proiectul pilot de implementare a medierii.

Creşterea sănătoasă a profesiei a avut loc în acea perioadă, pentru ca ulterior în profesie au intrat şi mulţi oportunişti fără a avea o dorinţă efectivă de dezvoltare profesională, lipsindu-le atributul pioneratului. Aşa că, în prezent avem o masă generoasă de adevăraţi profesionişti care înţeleg că prin efortul propriu pot creşte profesia, dar şi profesional, şi avem o categorie de mediatori care păstrează o caracteristică devenită tara sociala şi anume atitudinea de: “să ne dea” reminiscenţa a lipsei de iniţiativă generate de conjunctura sociala egalitara simţită plenar pâna în anul 1989.

Conectarea Romaniei la dinamica socială europeană face ca şi medierea să intre într-un proces natural de creştere şi sunt convins că selecţia naturală o să asigure profesiei locul meritat în societate şi nu numai.

 Dvs. sunteţi Preşedintele Consiliului de Mediere din anul 2015. Care sunt cele mai mari reuşite de pînă acum?

 În calitate de preşedinte al Consiliului de Mediere din România, de la preluarea mandatului (martie 2015) şi pâna în prezent am realizat următoarele activităţi cuprinse succint în raportul de mai jos:

 Transparenţa instituţională:

1.Transmisia live on-line a tuturor şedinţelor Consiliului de Mediere;

2.Publicarea pe site-ul instituţiei a proceselor verbale ale fiecărei şedinţe a Consiliului;

Organizarea profesiei:

3.Adoptarea Statutului profesiei de mediator din România;

4.Organizarea Corpului mediatorilor din România la nivelul fiecărui judeţ şi pentru Curţile de Apel;

5.Organizarea alegerilor reprezentanţilor la nivelul fiecărui judeţ şi pentru Curţile de Apel;

6.Şedinţe şi consultări prin video-conferinţe on-line periodice (săptamânale, bilunare) cu reprezentanţii C.P.J.M. şi C.P.J.M.C.A.

7.Reducerea cheltuielilor reprezentând funcţionalitatea Consiliului de Mediere cu aproximativ 40%, astfel faţă de anul 2014 unde cheltuielile au fost de 3.038.228,0 lei la care se adaugă şi perioada din 2015 pâna în data de 20 martie 2015 de 456.558,60 lei, adică un total de 3.494.786,6 lei, la suma de 1.955.710,0 lei.

Creşterea calităţii actului de mediere:

8.Înfiinţarea Institutului de formare continuă a mediatorilor;

9.Introducerea examenului cu organizare unică pentru primirea în profesia de mediator;

10.Introducerea perioadei de mentorat pentru mediatorii nou autorizaţi.

Activitaţi de promovare a medierii:

11.Campania naţională “Copacul medierii” – Ziua Mediatorului;

12.Recunoaşterea calităţii de Mediator de Onoare pentru toţi deţinătorii funcţiei de Preşedinte al României;

13.Organizarea Conferinţei “Mediator de Onoare” în parteneriat cu Academia Română;

14.Difuzarea spotului promoţional privind medierea la Televiziunea Română;

15.Încheierea Protocoalelor de colaborare cu Asociaţia Municipiilor din România, Institutul Naţional al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General;

16.Organizarea Conferinţei anuale a mediatorilor 2015, în parteneriat cu Academia Română;

17.Realizarea emisiunii “Mediatorii”, în co-producţie cu Televiziunea Româna (10 emisiuni, în prime-time, pe TVR1);

18.Proiectul de diseminare a informatiei despre profesia de mediator prin donaţii la şcoli prin Campania “Medierea susţine educaţia”.

Dezvoltarea instituţionala a profesiei:

19.Înfiinţarea Departamentului SAL în cadrul Consiliului şi stabilirea unei proceduri SAL pentru mediatori, aliniată prevederilor europene în domeniu;

20.Participarea Consiliului de Mediere la programele naţionale pentru migraţie şi emigranţi;

21.Întocmirea proiectului de finanţare din fonduri nerambursabile la nivel naţional a activităţilor corpului profesional al mediatorilor prin programul european P.O.C.A.

Dialog institutional:

22.Dialog instituţional cu Preşidenţia, Guvernul şi Parlamentul;

23.Schimb de scrisori cu toate Ministerele, A.N.P.C., B.N.R., Administraţia Prezidenţială, Instituţia Prim-Ministrului României – cu scopul protejării şi militării pentru drepturile profesiei de mediator (ex. legislaţia în domeniul SAL/SOL; apariţia legii privind darea în plată);

Completarea legii medierii:

24.Dezbaterea şi adunarea sprijinului necesar pentru proiectul de completare a legii nr. 192/2006 (introducerea încercării medierii ca o condiţie prealabilă obligatorie în anumite cazuri; introducerea valorii executorii a acordului de mediere în anumite cazuri etc).

25.Înregistrarea acestui proiect pe rolul Senatului României sub nr. B64/25.02.2016, susţinut fiind de 45 de parlamentari din întreg spectrul politic.

Am încercat, încă de la începutul mandatului meu, să construiesc un dialog cu fiecare dintre membrii Consiliului de Mediere, astfel încât să reuşim să asigurăm funcţionalitatea instituţiei şi evitarea blocajului decizional.

Doresc să mulţumesc colegilor din Consiliul de Mediere care au înţeles să colaboreze în sensul asigurării unui flux decizional atât de necesar functionalitaţii instituţiei, astfel încât profesia de mediator să înceapă să fie cunoscută la nivel inter-instituţional şi administrativ, protejând drepturile mediatorilor.

În acest scop, am fost prezent cu titlu zilnic la sediul Consiliului, asigurând exercitarea atribuţiilor funcţiei, precum şi la orice întâlnire instituţională necesară, ori de câte ori a fost nevoie.

 Cum are loc promovarea medierii în România?

Profesia este promovată pe trei paliere importante şi anume:

-  La nivel instituţional, prin dezvoltarea relaţiilor bilaterale prin protocoale şi evenimente comune;

-  La nivelul sistemului judiciar din România prin interacţiunea cu instanţele de judecată, parchete şi poliţie;

-  La nivelul societăţii civile prin evenimente construite cu şi pentru societatea civilă, emisiuni tv, radio, seminarii şi conferinţe.

Ce îi motivează cel mai mult pe oameni să recurgă la mediere pentru soluţionarea unui conflict?

La acest moment există o lipsa acută de factori motivaţionali pentru oameni în vederea apelării la procedura medierii, situaţie determinată de câteva decizii instituţionale luate de instituţiile statului care au dus la demotivarea societăţii civile.

Puţinii clienţi care mai apelează la procedura de mediere sunt aceia care au folosit-o şi au descoperit avantajele efective ale acestei proceduri. Într-un viitor apropiat situaţia, sunt convins, se va schimba, dar să nu uităm că situaţia este generala la nivelul Europei, toate statele membre au dificultăţi în a implementa procedura şi asta se datorează unei inerţii instituţionale generate de frica de schimbare sau scoaterea din zona de confort instituţional, pe de o parte, dar şi de tendinţa monopolistă a câtorva instituţii ale statului - tendinţă care se manifestă prin dorinţa de acaparare de noi oportunităţi profesionale şi financiare.

Fenomenul l-am observat la toate statele din estul Europei, probabil ţările trecutului.

 În opinia dvs, ce contează cel mai mult în activitatea unui mediator?

Într-un singur cuvânt pot defini prioritatea unui mediator prin SERIOZITATE, extrapolând, seriozitate în desfăşurarea profesiei, seriozitate în inţierea de dialog instituţional, seriozitate în pregătirea profesională, seriozitate în administrarea biroului şi în relaţia cu statul, dar şi cu cetăţeanul.Lucrurile făcute superficial duc evident la decredibilizarea profesionistului, dar şi a profesiei.

 Medierea este o artă sau ştiinţă?

Medierea este o artă împletită cu ştiinţa, este o profesie de graniţă, unde se împletesc mai multe domenii: psihologie, sociologie, comunicare, managementul conflictului.

Medierea este o procedură voluntară prin care părţile, în prezenţa unui mediator neutru, imparţial şi într-o totală confidenţialitate, prin soluţiile găsite chiar de acestea, vor soluţiona disputa născută.

Care este rolul primordial al mediatorului?

Rolul mediatorului capăta noi valenţe în desfaşurarea procedurii, dat fiind faptul că pacea reprezintă gestionarea eficientă a unui conflict, iar cei mai eficienţi manageri sunt chiar părţile, mediatorul având obligaţia de a instrui părţile şi de a transmite către acestea noţiuni de management necesare gestionarii conflictului, dezvoltând la părţi abilităţi de comunicare, dar şi de management, instruind părţile în direcţia unei gestionari eficiente din perspectiva acestora, eficienţa data de durabilitatea înţelegerii identificate de părţi.

Mediatorul contemporan reprezintă atât facilitatorul clasic, cât şi persoana care îşi măreşte bagajul informaţional prin analizarea rolului și importanței diverselor părți cu diverse interese: indivizi, grupuri sociale, organizații, state, cât şi creşterea capacității acestora de a gestiona conflicte la un nivel regional, prin stabilirea unui mecanism de dialog continuu și prin stabilirea unor relații durabile.

Mediatorul contemporan urmăreşte gestionarea unor factori precum credința, etnia, violența, factori economici și intervențiile guvernamentale, diversifica modul de abordare al procedurii, dar şi a părţilor, apelând la soluţii creative de dezvoltare a unei proceduri de mediere.

Astfel, profesionistul în mediere va deveni un depozitar al informatiei primare, dar şi un selectiv în înmagazinarea acesteia, fiind nevoit să apeleze la propria capacitate de selecţie în totala concordanţă cu tipul de fenomen social pe care doreşte să-l gestioneze facându-l eficient.

Există posibilitatea unei cooperări între Consiliul de Mediere din România şi cel din Republica Moldova?

In mod categoric DA.