Sunteţi Preşedintele Corpului Profesional al Mediatorilor din judeţul Brăila. Care sunt responsabilităţile dvs de bază?

Sunt mandatată de Consiliul de Mediere, în baza unui Contract de Mandat, să aduc la îndeplinire obligaţia de organizare a activităţii de mediere în judeţul Brăila, respectiv:

- promovarea activităţii de mediere şi reprezentarea intereselor mediatorilor autorizaţi în scopul asigurării calităţii serviciilor în domeniul medierii;

- supravegherea respectării Codului de Etică şi Deontologie Profesională de către mediatorii autorizaţi care fac parte din Corpul Profesional al Mediatorilor din Judeţul Brăila;

- reprezentarea Consiliului de Mediere în relaţiile cu instituţiile statului de pe raza judeţului, precum şi cu asociaţiile profesionale ale celorlalte profesii liberale partenere (avocaţi, notari, executori, etc).

-   alte atribuţii organizatorice şi de reprezentare.

Care este specificul mediatorilor din Brăila?

Pe Tabloul Mediatorilor din Judeţul Brăila sunt înscrişi 101 mediatori, aceştia fiind  pregătiţi să medieze conflicte în toate domeniile prevăzute de Legea 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. Mă refer la conflicte care nu fac obiectul unor procese, dar şi la litigii aflate pe rolul instanţelor de judecată, din următoarele materii:

Dreptul familiei, conflicte/litigii izvorâte din neînţelegerile dintre soţi privitoare la:

a) continuarea căsătoriei;

b) partajul de bunuri comune;

c) exerciţiul drepturilor părinteşti;

d) stabilirea domiciliului copiilor;

e) contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor;

f) orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii.

 Conflicte/litigii privind posesia, grăniţuirea, strămutarea de hotare, precum şi în orice alte situaţii care privesc raporturile de vecinătate;

În conflicte/litigii de muncă izvorâte din încheierea, executarea şi încetarea contractelor individuale de muncă;

 În domeniul protecţiei consumatorilor, când consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unui produs sau unui serviciu defectuos, a nerespectării clauzelor contractuale ori garanţiilor acordate, a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi operatorii economici ori a încălcării altor drepturi prevăzute în legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor.

În Dreptul Penal, numai în cauzele privind infracţiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. De asemenea, pot fi mediate pretenţiile civile in toate infracţiunile, nu numai în cazul celor specificate anterior.

În ce mod vă promovaţi serviciile?

Mediatorul este autorizat să informeze publicul despre activitatea pe care o desfăşoară, cu condiţia ca informaţia să fie corectă, veridică şi cu respectarea secretului profesional, precum şi a tuturor principiilor esenţiale ale profesiei şi a regulilor de publicitate a mediatorilor şi a formelor de exercitare a profesiei de mediator stabilite la nivelul Consiliului de Mediere.

Formele de exercitare a profesiei de mediator (birou de mediator, societate civilă profesională de mediatori,etc.) pot utiliza pentru oferta de servicii de soluţionare a disputelor prin mediere unul sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv: plasarea de panouri publicitare la sediile profesionale; anunţuri de publicitate pe Internet, în media srisă şi audio-vizuală; construrea de site-uri specializate; evenimente de promovare - conferinţe, mese rotunde, work-shop-uri,etc.

De asemenea, informarea cetăţenilor este, atât o primă etapă a procesului de mediere, cât şi o formă de publicitate a profesiei. Din experienţa mea, cea mai bună publicitate este cea făcută de un client mulţumit, care, în mod sigur, va disemina mulţumirea lui în mediile frecventate şi va recomanda şi altor persoane să apeleze la mediere atunci când se confruntă cu o situaţie conflictuală.

De ce oamenii ar trebui să apeleze la mediere?

Ştiu că trăim într-o lume macinată de conflicte, iar noi românii am fost educaţi in ultimii ani să  iubim scandalul, dar cred că oamenii pot fi ajutaţi  prin prezentarea de alternative, iar medierea poate fi  principala modalitate de realizare a consensului în situaţiile conflictuale, chiar şi în ceea ce ne priveşte. Ar fi momentul să renunţăm la manifestările de laşitate cu care suntem obişnuiţi, în sensul că preferăm să aruncăm în sarcina altora rezolvarea problemelor noastre, folosind expresii de genul „ce-o hotărî judecătorul”. Nu judecătorul a decis cu cine ne căsătorim, nici ce bunuri să achiziţionăm în timpul căsătoriei şi, mai ales, ce viaţă oferim copiilor nostri. Atunci, e cazul să încercăm să ne gestionăm singuri problemele pe care le avem şi să dovedim maturitatea necesară pentru a face o echipă împotriva problemei care ne alterează viaţa. În plus, consecinţele sunt mult diminuate, în sensul că procedura medierii prezintă mai multe avantaje, referindu-ne aici în primul rând la economia de timp şi bani, ştiut fiind că nu mai petrecem mult timp pe la instanţele de judecată, nu ne afectăm programul de lucru sau timpul liber. Procedura medierii este flexibilă, nu avem proceduri obligatorii pe care trebuie să le îndeplinim ca în cazul instituţiilor din sistemul judiciar, întâlnirile pentru şedinţele de mediere putând fi convenite în funcţie de programul părţilor şi al mediatorului. A nu se înţelege că medierea e ieftină, economia de timp şi bani fiind dată de faptul că sunt evitate alte plăţi care sunt dispuse în cadrul unui proces de lungă durată, precum şi costurile plătite de multe ori în plan profesional sau, mai grav, în planul sănătăţii.

Consideraţi că este necesară o specializare a mediatorilor?

Potrivit legislaţiei din România, mediatorii nu trebuie sa fie  specializaţi in anumite domenii de activitate, întrucât mediatorul nu dă soluţii, ci facilitează dialogul constructiv dintre părţile aflate în conflict, ajutând la generarea de soluţii, până la urmă părţile fiind cele care-şi aleg soluţia convenabilă amândurora.

De asemenea, legea ne permite ca in anumite situaţii, să participăm doi sau mai mulţi mediatori într-un caz, cu condiţia obţinerii acordului tuturor părţilor implicate, procedură numită comediere, situaţie in care putem apela la colaborarea cu colegi a căror pregătire de bază ne poate fi de ajutor în pregătirea procedurii de mediere, înţelegerea istoricului şi specificului acelui conflict, dar şi formularea celor mai pertinente intrebări care să ne conducă spre un rezultat de succes. Dacă mă întrebaţi pe mine, eu nu consider necesară specializarea pe domenii de activitate. Cel puţin nu în viitorul apropiat. Mai întâi este nevoie de perfecţionarea noastră în tehnicile de comunicare şi de negociere, să dobândim o vastă experienţă în domeniul medierii facilitative şi, dacă va fi nevoie, să trecem la următoarea etapă, a medierii evaluative unde mediatorul trebuie să fie specialist deoarece se implică efectiv în găsirea soluţiei, vom acţiona în sensul unei modificări legislative. Nu stiu când va fi asta! Timpul le rezolvă pe toate.....   

În ce relaţii vă aflaţi cu avocaţii?

Excelente! Până în luna mai 2015 când au avut loc alegeri în toate judeţele şi ne-am constituit în corpuri profesionale judeţene, am fost vicepreşedinte la Centrul de Mediere Sud-Est, unde preşedinte era un domn avocat-mediator, împreună cu care am organizat mai multe acţiuni de promovare pe plan local cum ar fi conferinţe, acţiuni stradale de distribuire de pliante şi reviste gratuit cetăţenilor, precum şi activităţi ce aveau ca scop schimbul de bune practici între mediatorii cu experienţă şi cei nou intraţi în profesie. De altfel, mai mulţi dintre colegii noştri mediatori sunt şi avocaţi. Majoritatea avocaţilor din Brăila colaborează cu mediatori în cazurile în care aceştia au ales să îi reprezinte pe clienţi în calitate de avocat. Cele două profesii nu se exclud una pe alta, dimpotrivă!  Noi suntem fericiţi să avem la masa medierii clienţi însoţiţi de avocaţii lor, întrucât ne asigurăm că soluţia la care se ajunge este legală, mai ales în cazul mediatorilor care nu sunt jurişti de profesie. E drept că la apariţia medierii în piaţa românească au fost  diferende, unii avocaţi manifestând opoziţie, dar asta se întâmpla în urmă cu 6-7 ani, iar toate aceste neînţelegeri s-au eliminat odată ce s-au clarificat toate aspectele referitoare la avantajele medierii aduse inclusiv avocaţilor, în sensul că un client mulţumit aduce un alt client. De multe ori, în situaţiile rezolvate prin mediere, clienţii laudă avocaţii care i-au adus la masa medierii.

Presupun că aveţi un program foarte încărcat. Cum reuşiţi să faceţi faţă tuturor activităţilor?

Într-adevăr, programul este încărcat, pe lângă activităţile de reprezentare în calitate de preşedinte al mediatorilor din judeţul Brăila, sunt practician full-time în acest domeniu. Mă străduiesc să-mi planific timpul şi activităţile cât mai bine, dar sunt şi situaţii în care mi se pare că nu am făcut destul pentru colegii mei. Regret că medierea nu ocupă încă locul pe care-l merită în societatea românească, rolul mediatorului în comunitate nefiind înţeles aşa cum ne-am dori, şi anume că avem ca principal obiectiv reintroducerea dialogului într-o societate măcinată de conflicte, care, pe deasupra, mai este şi puternic informatizată, mulţi dintre indivizi preferând reţelele de socializare în detrimentul relaţiilor interumane, ceea ce, în mod inevitabil, duce la insingurare şi la  accentuarea stării de neîncredere în propriile forţe. Acesta este unul dintre motivele care favorizează stilul evitant al multor oameni care au o problemă şi nu îndrăznesc să o abordeze pentru a o elimina. Nu au curajul să dialogheze faţă in faţă cu cineva pentru ca s-au obişnuit să stea ascunşi în spatele unui monitor, ceea ce, din păcate, caracterizează tot mai mulţi indivizi. 

Ce planuri, la nivel profesional, aveţi în viitor?

Bineînţeles că avem multe planuri de viitor, dar cele mai importante sunt cele de extindere a parteneriatelor la nivel local cu toate instituţiile statului şi ale societăţii civile, inclusiv cele ale administraţiei publice. Este cunoscut că la nivelul administraţiei publice locale se manifestă multe situaţii ce afectează programul de lucru cu anumite aspecte ce nu fac obiectul competenţelor acestora. O să vă dau un exemplu: la Primar se prezintă mulţi concetăţeni ce reclamă conflicte de vecinătatesau diferende cu furnizorii de utilităţi pe care funcţionarii Primăriei nu au cum să le rezolve din punct de vedere legal, dar pierd destul timp facând unele verificări în teren sau încercând un fel de mediere la faţa locului cu cealaltă parte, ceea ce, pe lângă faptul că nu e în fişa postului, le întârzie alte lucrări, afectând astfel calitatea actului administrativ. Am solicitat Primăriei Brăila un spaţiu in care să ne desfăşurăm activitatea profesională, am afişat Tabloul Mediatorilor în sediul acestei instituţii, dar trebuie să trecem la un nivel superior, urmând să înaintăm propuneri concrete de colaborare noului primar (ales în iunie 2016), cu care dorim să purtăm discuţii referitoare şi la asociaţiile de proprietari, unde sunt foarte multe situaţii conflictuale ce pot degenera în drame familiale ca urmare a pierderii locuinţelor pentru neplata facturilor la utilităţi.  Noi putem veni în sprijinul autorităţilor locale pentru a degreva funcţionarii publici de acele probleme ale cetăţenilor care nu pot fi rezolvate la nivelul administraţiei şi ne dorim ca demersurile noastre să fie corect înţelese şi acceptate.

Vă rugăm să continuaţi gândul „Un mediator NU trebuie...”

Imi vin multe idei cu privire la ce NU trebuie să facă un mediator ţinut de obligaţiile referitoare la păstrarea confidenţialităţii, neutralităţii şi imparţialităţii, dar o să completez punctele de suspensie cu ceva ce mie mi se pare esenţial în conduita noastră, şi anume că „Un mediator NU trebuie să se identifice cu vreuna dintre părţi şi nu trebuie să se exprime cum ar proceda el intr-o situaţie similară, să-şi povestească experienţele de viaţă”, pentru ca atunci a încălcat regula imparţialităţii şi procedura medierii este compromisă. Să nu uităm că procedura medierii poate eşua inclusiv din pricina mediatorului, iar intr-un astfel de caz efectele sunt mult mai grave deoarece afectează imaginea tuturor profesioniştilor din domeniu.

Aveţi şi un mesaj pentru mediatorii din Republica Moldova?

Urez colegilor mediatori să fie încrezători în noua lor profesie, să persevereze în promovarea acestei metode alternative la justiţia tradiţională pentru că, încet, încet, ea va intra în mentalul colectiv ca fiind o cale de rezolvare mai rapidă şi mai avantajoasă a conflictelor, iar oamenii vor avea cu siguranţă curajul să apeleze la un mediator, chiar dacă primii paşi vor fi destul de timizi.

Vă doresc mult succes tuturor!